Ingerii sunt cu noi!

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

In jos

Ingerii sunt cu noi!

Mesaj Scris de luminos1 la data de Vin Dec 11, 2009 2:56 pm

Fiecare dintre noi are momente in viata cind ar trebui sa simta cum aripile delicate ale ingerilor nostri ne mingiie, ne ajuta, ne sprijina.
Citi dintre noi pot spune asta?
Din pacate, nu prea multi, desi, chiar asta se intimpla, daca am fi putin mai increzatori mai deschisi catre iubirea celesta am realiza asta.
Postez citeva articole din site-ul angelinspir.ro
Poate, poate veti fi un pic mai atenti si veti simti adierea plina de iubire a ingerilor.
Ingerii fie cu voi!
Intalnirea unui ateu cu Dumnezeu si cu ingerii
Gavril Bărnuţiu din judeţul Satu Mare a avut o experienţă extraordinară. Într-o zi s-a simţit foarte rău şi a căzut la pat. După ce s-a separat de trup, el a fost mai întâi proiectat în iad.

"Atunci m-am împotrivit. Şi atunci-am zis către el (diavol): nu intru, nu intru şi m-am tras înapoi doi trei paşi. Şi-atuncea mi-am ridicat privirea spre cer şi-am început să mă rog pentru prima dată în viaţa mea. Am început să mă rog la Dumnezeu. Am început să mă rog la Dumnezeu şi-am zis: dacă exişti Dumnezeu cu adevărat te rog să mă ierţi şi să mă scapi de acest foc îngrozitor al iadului că dacă îmi mai dai viaţă voi spune orişicui că Tu exişti şi voi face voia Ta. Imediat a apărut între mine şi diavol o mână de la umăr în jos, cu o îmbrăcăminte albă şi cu degetul arătat spre mine. Mâna aceea sunt convins că era mâna lui Iisus Cristos pentru că El putea să poruncească şi să dea ordin diavolului. "Nu vezi că are credinţă cât un grăunte de muştar?", vorbea mâna ceea cu îmbrăcămintea ceea albă. "Nu vezi că are credinţă cât un grăunte de muştar? Nu ai nimic cu el. Luaţi-l îngeri şi duceţi-l în Rai."

A dispărut mâna şi au apărut lângă mine doi îngeri care-mi ajungeau până la umeri. Amândoi m-au prins de mâini: unul de mâna stângă celălalt de mâna dreaptă. Şi au zis către mine: pentru că n-ai vrut să crezi nimic, Dumnezeu a hotărât ziua de astăzi să-ţi descopere să vezi ce n-ai văzut nicio dată şi să auzi ce n-ai auzit nicio dată. Acum vino, nu te teme, te vei despărţi de acest corp negru şi ţeapăn. Atunci aşa o bucurie a pătruns în mine că mi se părea că tot cresc, tot cresc, tot mi se dezvoltă corpul acela... şi m-au întors de acolo din faţa tunelului, am păşit vreo doi trei paşi şi la un moment dat am simţit că mă cufund în pământ. Am văzut că merg, merg, tot merg în jos şi de-odată m-am văzut aşezat într-un mormânt pe spate. Roată pe lângă mormânt erau toţi prietenii şi prietenele cu care mă distram . Şi am zis aşa în gândul meu către Dumnezeu: "Pentru că am recunoscut că exişti Dumnezeu, am zis în gândul meu: m-ai scăpat din focul acela îngrozitor din iad, scapă-mă şi de aici din mormânt că eu sunt viu şi nu lăsa prietenii să mă îngroape, pentru că eu sunt viu. Scapă-mă şi de-aici dacă m-ai scăpat din iad". Atunci am simţit că sunt plin cu fire de aţă în corp şi de-odată am simţit că din mine trage cineva toate firele de aţă. Şi din degete simţeam cum trage toate firele şi din degetele de la picioare simţeam cum trage firele prin tot corpul. Şi de-odată am simţit că îmi iese puterea pe gură şi ... de-odată mă văd lângă groapă sus într-un corp transparent ca sticla şi in culori, iar corpul meu acela negru şi ţeapăn l-am văzut în mormânt. M-am uitat: păi acela a fost corpul meu! Dar ăsta ce corp este aşa moale?

Deci nu mai e ţeapăn ca acel negru şi aşa colorat, roşu, galben, verde, toate culorile erau pe corpul meu. Şi de-odată uitându-mă aşa în stânga am văzut o poartă mare şi poarta aceea exact aşa era cum era corpul meu, toate culorile erau pe poarta aceea. Eu m-am uitat apoi în mormânt. Mă miram de corpul meu. Ştiam că acela a fost corpul meu şi acuma ce fel de corp am. Şi îmi zice îngerul din dreapta: vezi aşa se petrece cu oricine moare. Corpul putrezeşte în pământ, iar sufletul primeşte un corp ca şi al nostru - au zis îngerii - sau ca şi a celora din iad, corpuri de demoni - aşa mi-au zis îngerii. Iar tu - au zis către mine - tu ai primit un corp de musafir al iadului şi-al raiului pentru necredinţa ta. Acum vino, nu te teme. Trebuie să vezi o părticică din Rai. Mi-am îndreptat privirile spre poarta aceea mare care s-a descuiat în două părţi. Când am ajuns la poartă, ei trăgeau de mine să întru şi mie mi-era frică. Şi am zis: cum să mă duc eu acolo în strălucirea aceea mare, în frumuseţea aceea care o văd - o vedeam din poartă - cum să întru eu acolo, eu nu sunt vrednic. Dar îngerii, îngerii mă trăgeau de mâni, vino nu te teme. Ei au văzut şi au ştiut că eu mă tem. Vino nu te teme, au zis către mine şi când am păşit pragul înăuntru la un moment dat, eu nu am mai simţit ca aici când păşeşti de-afară în casă tot materie sub picioare. Deja eu păşeam dar păşeam în aer. Exact cum ai pune mâinile aşa în aer, aşa simţeam. Deci nu simţeam materie sub picioare. Dar o bucurie ce-a pătruns în mine, nu se poate explica în cuvinte omeneşti exact cum scrie în biblie. Acolo aşa este: cum ochiul omului n-a văzut, urechile n-a auzit la inima omului nu s-a suit. Deci la un moment dat cum am intrat curios acum, în strălucirea aceea mare, în frumuseţea aceea mare, acum curios să văd, curios să aud, acolo cum este, acolo în Raiul lui Dumnezeu. Eu doar o părticică am văzut acolo. Eu n-am văzut tot Raiul lui Dumnezeu. Când voi primi corpul de moştenitor şi voi merge acolo, atunci voi vedea tot Raiul lui Dumnezeu, când voi fi moştenitor. Eu am fost musafir. Acum m-am uitat în stânga şi-n dreapta ş-atât în stânga cât şi-n dreapta am văzut numai parcuri de flori. Toate felurile de flori. Cred că nici pe sfert nu există atâtea feluri de flori câte există acolo şi printre flori pomi de la 3 metri înălţime până la peste 100 metri câte un pom. Şi îngerii m-au întrebat, dar fiecare pom era îmbrăcat cu toate felurile de flori aşa cum erau în parcurile acelea. Toate felurile de flori erau pe pomii aceea de jos şi până sus. Deci cum am spus, câte un pom până la peste 100 m era de înalt. Şi m-au întrebat îngerii: "Ştii ce reprezintă aceşti pomi?"

Am zis: nu ştiu. Când şi noi am fost oameni pe Pământ ca şi tine după cum am primit darurile pe Pământ aşa ni s-a dezvoltat pomul vieţii veşnice aici şi noi toţi am fost oameni, şi noi am fost oameni ca şi tine pe Pământ. Şi noi am primit daruri, noi toţi oamenii pe Pământ primesc daruri să-i cânte lui Dumnezeu sau să-i cânte celui rău: să se roage lui Dumnezeu sau să se roage celui rău. Şi unii mă întreabă că cum se roagă oamenii celui rău. Blestemele şi înjurăturile sunt rugăciunile diavolului, de care îi rog pe toţi să se ferească cât vor trăi pe Pământ. Pentru că la doi domni nu se poate sluji: ori cu Dumnezeu ori cu diavolul. Acum îngerii mi-au zis: vino să intrăm în Rai; vino să intrăm în palatul Raiului. La un moment dat m-am uitat sus. Eu n-am văzut acolo ca aicea, un cer albastru şi în boltă ca aicea, acolo am văzut un soare drept peste tot, dar cu toate că era soare peste tot, am putut să privesc limpede si clar, pentru că nu cu aceşti ochii am privit acolo. Aici dacă mă uit cu aceşti ochi la soare care-i un pic este alb şi strălucitor îmi lăcrimează ochii şi nu mai pot să mă uit. Dar acolo am putut să privesc limpede. Acolo aşa e de frumos cum nu se poate explica în cuvinte omeneşti. Aş vrea să explic frumuseţea aceia, strălucirea aceia, minunăţia aceia. Încontinuu m-am minunat şi m-am mirat aşa de tare: cum străluceşte aşa de tare aici tot ce se vede, totul strălucea şi pot să privesc limpede. Pe când aicea abia mă uit la un bec, abia mă uit la Soare şi acolo am putut să privesc limpede, acolo vreau să ajung. Ştiu că aici m-am născut pe Pământ dar îmi fac impresia de multe ori că eu sunt de acolo nu de aici. Fie slăvit Dumnezeu pentru tot ce face El în această lume pentru toţi oamenii.

La un moment dat, m-am uitat aşa în adâncime departe, am văzut limpede şi clar în continuu. Nu ca aici. Aici mi se pare că la câţiva kilometri se termină lumea şi cerul acolo este gata. Acolo nu aşa, acolo tot se vede limpede şi clar şi aşa de frumos cum mă uitam aşa în adâncime vedeam curăţenia aceea. Atmosfera aceea limpede, aşa mi se părea că toate culorile joacă în atmosferă. Aşa mi se părea că atmosfera aceea acolo este plină de toate culorile. Aşa vedeam toate culorile le vedeam limpede şi clar. Mă uitam să văd, oare unde-o fi aicea capătul lumii. Dar acolo nu există capătul lumii ca aicea. Aicea se vede la câţiva kilometri, zici că-i capătul lumii dar acolo se vede limpede şi clar încontinuu, încontinuu. Atunci când m-am uitat în jos, vedeam parcurile acelea, da nu şi vedeam cele trei drumuri: unu alb în mijloc, două lateral galbene, nu cum se vede aici - când te uiţi jos vezi că e materie şi aici se termină - acolo tot se vedea în adâncime fără sfârşit. Deci aş vrea să vă explic să mă-nţelegeţi, că acolo nu există în adâncime capăt, deci nici în stânga nici în dreapta nu există un capăt, să-i vezi capătul ca aici. Aici oriunde te-ai uita vezi un capăt, vezi un sfârşit, dar acolo nu se vede sfârşit, acolo se vede încontinuu în continuu şi cum am spus aşa, toate culorile acelea mă făcea să zic mereu acolo: o ce bine e aici; o ce frumos e aici; eu de aici niciodată n-aş vrea să plec. Ştiu c-aici m-am născut, aici am crescut dar mă simt străin mereu.

La un moment dat îngerii mi-au zis: "Acum intrăm în Palatul Raiului". Palatul acela mare, atât exterior cât şi interior mi se părea că este din flori. Eu n-am văzut zid acolo din cărămidă sau din ceva material. Pentru că atât exterior cât şi interior am văzut numai flori. Numai când am intrat în holul acela al Palatului am văzut: în stânga erau geamuri care era în culori aşa cum era uşa la intrare, iar în dreapta erau multe uşi albe, simple albe. Eram curios, oare ce-o fi în interiorul acelor uşi? Şi-am zis: şi aicea ce este în interiorul acestor uşi? Şi îngerii mi-au zis: aicea sunt toate faptele tale rele înregistrate. Adevărul este că dacă oamenii înregistrează, Dumnezeu cu atât mai mult înregistrează toate faptele bune şi rele. Şi-acuma după ce ei mi-au spus aicea sunt toate faptele tale rele, după ce m-am gândit eu, că precis mă vor alunga în iad, va trebui să recunosc că eu nu sunt vrednic să fiu aici. Ei au zis: nu aşa cum gândeşti tu. Deci ei ştiau gândul meu. Şi adevărul este, îngerii ştie gândul nostru cât şi Domnul Iisus şi Dumnezeu. Dar acum, ei mi-au zis: aicea sunt toate faptele tale rele înregistrate iar la uşa din faţă, că eu eram în holul acela mare, iar la uşa din faţă este lăcaşul pregătit pentru tine şi rudeniile tale.

Când am intrat acolo am văzut două paturi în locaşul meu şi o masă pe care era un borcan cu un pomuleţ. Pomuleţul acela probabil că avea, zic eu la aprecierea mea, 30 - 40 de centimetri şi mi-au zis îngerii: "Vezi, atâta ţi s-a dezvoltat faptele bune aici". M-am bucurat mult. M-am bucurat şi de pomuleţul acela micuţ. Şi-am zis de multe ori: cel mai mic pomuleţ să fie al meu. Dar să fiu acolo, să pot s-ajung acolo. La un moment dat tatăl meu era pe patul din stânga, mama pe dreapta, pe patul din dreapta. Aş fi vrut să vorbesc cu tata dar îngerii mi-au zis: lasă-l să se odihnească, nu ai voie să vorbeşti cu el. Atunci, l-am lăsat pe tata şi mi-am îndreptat privirea spre mama pe patul din dreapta, zic: dumneata ce faci aici, măicuţă? Ea mi-a zis: eu am venit să vă văd pe voi, dar mai ales pe tine, cum te vei naşte astăzi din nou.

Şi ea s-a rugat pentru mine aşa de mult ca să pot, ca Dumnezeu să mă convingă să pot să devin credincios. La un moment dat eu m-am văzut copil mic înfăşat în pernă în braţele mamei. Am zis către mama mea, măicuţă, eu pot să umblu, lasă-mă să cobor jos. Ea mi-a zis, eu îţi dau voie să cobori jos, dar ai grijă de-acuma să nu cazi. Cum să nu cad? Deci să nu cad în necredinţă. Asta vroia să-mi spună mama. Ceea ce mi-au spus-o şi îngerii când m-am despărţit de ei la Poarta Raiului când am ieşit din Rai. La un moment dat mama m-a sărutat şi mi-a dat voie să merg jos. Sigur că ea dorea să vadă cum mă voi naşte din nou. Pentru că fără naşterea din nou, nu se poate ajunge în Împărăţia Lui Dumnezeu. Oricine trebuie să renască prin duh din nou pentru Dumnezeu. La un moment dat am văzut că tata şi mama au dispărut din lăcaşul meu iar eu am văzut că cresc şi m-am dezvoltat din nou, din nou la statura aceia cu corpul acela strălucitor, cu corpul acela în culori, care zic la aprecierea mea că avea trei metri înălţime, corpul meu. Şi-acuma am văzut că şi mama şi tata au dispărut şi-am zis către îngeri, i-am întrebat pe îngeri, unde este tata şi mama? Ei mi-au zis: tatăl tău cântă între îngeri în cor iar mama ta s-a dus de unde a venit. Deci mama este aici în această lume şi trăieşte, iar tata a murit în război. Dar eu l-am văzut viu acolo în rai.

Am zis către îngeri iarăşi, duceţi-vă îngeri spuneţi la soţia mea să nu plângă. Eu n-am ştiut dacă soţia mea plânge sau ce face. Nici n-am văzut-o pe soţia mea. Da am zis acolo în lăcaşul meu: "Oh ce bine-i aici! Oh ce frumos e aici! Eu nu mai vreau să plec de aici niciodată." Îngerii au zis: va trebui să mergi înapoi. Şi Voia Lui Dumnezeu asta a fost pentru familia ta şi-atâtea suflete care doresc mântuirea. Şi-a trebuit să vin înapoi. Slăvit să fie Dumnezeu pentru acest sfat.

Eu deci, româneşte am zis către îngeri acolo în lăcaşul meu: "Duceţi-vă îngeri spune-ţi-i la soţia mea să nu plângă, la copii mei, la fraţii mei şi la toţi iubiţii mei să vină să vadă în ce loc frumos m-aţi adus voi pe mine aici". În timpul acela corpul meu era pe masa de operaţie în Şimneul Silvaniei la doctorul Puşcaş. Înainte cu câteva minute, doctorul şi ceilalţi patru doctori care m-au declarat mort plus asistenţii şi asistentele. Şi-atuncea doctorul a întrebat-o pe soţia mea: ştii ce vorbeşte soţul tău? Soţia nu ştie ungureşte, nici copii. Fratele meu ştie, fratele meu a înţeles ce-am zis eu. Auzi ce spune, să mergi să vezi în ce loc frumos este el, a zis doctorul către soţia mea.

Da, în timpul acela gura mea vorbea ungureşte pe masa de operaţie după ce ei m-au declarat mort. Şi-atunci doctorul Puşcaş a zis către soţia mea: "Nu mai plânge nu te teme cică, acuma îl aducem la viaţă", şi-atunci mi-au băgat între dinţi ceva căluş şi-au introdus în mine ceva lichide ca să mă aducă la viaţă. Că ei cu aparatele lor au constatat că nu mai am puls nici la inimă nici la mână.

Deci intrasem în moarte clinică. Şi-atunci cu toate intervenţiile lor, ale medicilor, cu nu ştiu ce lichide, cu injecţii, în loc să mă aducă la viaţă corpul s-a întins şi-a început să-nvineţească şi a înţepenit. Şi-atunci m-au dezbrăcat de hainele mele şi m-au îmbrăcat cu halatul acela murdar cu care aseară au făcut autopsia unui mort. M-au şi luat de acolo după masă, m-au pus în patul acela şi fratele meu spune că şi el a prins de-un colţ al patului acela cu care m-au dus jos acolo în morgă.

Medicii spuneau că este o moarte clinică. Eu nu ştiu ce fel de moarte a fost, ştiu că puteau să mă taie bucăţi că eu nu simţeam nimic, n-am văzut nimic cu aceşti ochi, n-am auzit nimic, n-am simţit nimic cu corpul acesta.

Acum îngerii au spus: vino să vezi cum cântă îngerii în cor. Am ieşit în hol. Primul geam la dreapta s-a descuiat şi la aproximativ 50-60 de metri am văzut un deal mare îmbrăcat cu iarbă verde strălucitoare, plin, plin dealul acela de îngeri. Şi în faţa lor am văzut un înger mai înalt cu un metru. Am întrebat îngerii, şi acela din faţa lor cine este, din faţa îngerilor. Acela este Iisus Cristos care a murit pentru tine şi păcătoşii din lumea întreagă. Am zis recunosc, eu l-am mai văzut o dată în vis înainte cu câţiva ani şi mi-a zis să mă pocăiesc şi-atuncea să merg cu El să-L ajut să pună masa pentru mântuiţii lui Dumnezeu. Am zis eu, nu mă pocăiesc niciodată. Mai bine prefer să mor decât să mă pocăiesc şi-am plecat în vis din faţa Lui. Acela era Iisus Cristos. Am zis, eu l-am mai văzut, către îngeri încă o dată. Acela e Iisus Cristos, au zis îngerii de lângă mine, care a murit pentru tine şi păcătoşii din lumea întreagă. Şi-acum, la un moment dat, a trebuit să aud cum cântă îngerii în cor. Îngerii din stânga, toţi aveau toate felurile de instrumente în mâini: fanfară, vioară, acordeoane - cred că nu există pe pământ atâtea feluri de instrumente câte există acolo. Toţi au luat instrumentele în mâini. Iar în partea dreaptă a Domnului Iisus n-aveau nimic în mâini, ei cântau cu gura. Dar toţi şi cu instrumentele şi cu gura cântau aceeaşi cântare pe care eu n-am cunoscut-o. Odată vom fi într-o unire, nu-i prea mult, unde-i numai bucurie, nu-i prea mult. De ce au cântat aşa, pentru că nu mai e mult. Nu-i prea mult. După ce au terminat de cântat eu m-am uitat ca să văd care-i tatăl meu. M-am uitata să văd dacă o văd pe sora mea. A murit şi sora mea la vârsta de aproape 17 ani. Dar n-am mai cunoscut, aşa era uniform de mari, uniform de solizi, uniformi la înfăţişare. Toţi erau ca Domnul Iisus: feţele lor, mâinile lor, puţin galbene, foarte strălucitoare, foarte frumoase.

Îmbrăcămintea Domnului Iisus şi a îngerilor era perfect albă, părul alb, alb, aşa când s-au întors într-o parte părul era într-una cu îmbrăcămintea şi n-am văzut aripi - că m-au întrebat mulţi: n-ai văzut nu aveau aripi îngerii? Nu ştiu, mama a visat îngeri da cu aripi. Eu n-am văzut aripi la îngeri deşi i-am văzut. Şi din spate n-am văzut că aveau aripi. I-am văzut haină albă de sus până jos şi părul acela alb, alb şi înfăţişarea aceea puţin galbenă foarte strălucitoare.

Deci m-am uitat să văd care e tata. Deci nu puteam nici pe tata nici pe sora mea să-i deosebesc aşa erau de uniformi toţi. Toţi uniformi.

În fine după ce au terminat de cântat cei doi de lângă mine mi-au zis: ia-ţi la revedere de la îngeri şi vino să-ţi vezi faptele. Atunci din nou m-am speriat. Acum precis că va trebui să recunosc că eu nu-s vrednic să fiu aici şi mă vor alunga în iad. Nu te teme, au zis către mine şi-au început să mă ridice de mâini, nu te teme. Vino să-ţi vezi faptele! Acum toate uşile acelea albe erau descuiate. Şi-acum eu nu ştiu de ce de la vârsta de 16 ani

Până la vârsta de 34 de ani jumătate a trebuit să-mi văd toate faptele rele. Vreau să spun că am trecut prin faţa fiecărei uşi şi-a trebuit să-mi văd corpul la vârsta de 16 ani, aşa cum în restaurant după ce am terminat profesionala în Lupeni, am fost repartizat în Petroşani şi-acolo inginerul a ţinut ziua lui şi ne-a chemat la restaurant. Am văzut cum acolo cântam noi românii la o masă separat cântam bineînţeles melodii populare iar la altă masă ungurii cântau ungureşte. Şi vroiau să ne interzică să cântăm noi româneşte şi s-a iscat o bătaie şi eu decât să mă bat am ieşit afară şi-am fugit. Exact cum s-a petrecut, aşa am văzut acum primul caz, în timpul cât am fost declarat mort. Exact cum eram în Timişoara în restaurant, exact cum eram în căminul cu bal, exact cum eram în casa cu nuntă, în toate locurile cum eram şi cum gesticulam şi cum mă manifestam în toate locurile mi-am văzut corpul şi după ce am trecut prin faţa fiecărei uşi îngerii mi-au zis: "Acum mergem înaintea Lui Dumnezeu". Nu ştiu dacă vă puteţi da seama cum m-am speriat eu atunci. După ce am văzut toate faptele rele cu ce curaj să mă duc înaintea lui Dumnezeu? Şi-am zis către îngeri: cum să mă duc în faţa Lui Dumnezeu? Îngerii au început să mă-ncurajeze şi-au zis: nu te teme, Dumnezeu te va ierta pentru micuţa ta credinţă. Vino, nu te teme! Când am intrat între cele două ziduri, când am ieşit din holul palatului am văzut două ziduri fără sfârşit. Deci, deci ca un tunel fără capăt. Nu ca în iad. În iad am văzut tunelul acela care zic că avea 100 de metri adâncime şi-apoi am văzut lumea iadului şi flăcările acelea care se înălţau până sus la cer şi toţi aceia cu mâinile ridicate venind spre mine şi strigau după apă şi ajutor. Toţi aceia veneau. Acum aici am văzut tunelul acela dar fără sfârşit, fără capăt şi deodată am văzut că din adâncime vine un nor la aproximativ 10-15 metri în faţa mea norul acela s-a desfăşurat şi-am văzut exact un bărbat - exact cum te văd pe dumneata în faţa mea. Aşa l-am văzut pe Dumnezeu. Cu deosebire că El avea 20 de metri înălţime. Avea vreo 5-6 metri lăţime. Era un corp ce n-am văzut în viaţa mea aşa de mare. Acum am crezut că El v-a zbiera la mine: locul tău nu este aici, locul tău este în iad. Pleacă din faţa mea. Dar El n-a zbierat, El n-a strigat nici cu-n ton ridicat la mine. Aşa de blând şi îngerii vorbeau aşa de blând că nu m-aş fi săturat nicio dată şi în veci să-i aud. Dar Dumnezeu când mi-a vorbit aşa de blând, mi-a zis vino nu te teme, ai avut păcate cât nisipul mării dar acum prin sângele iubitului Meu fiu Iisus toate sunt şterse iar de Mine sunt iertate. N-am ştiut ce să zic. De bucurie tot mă pregăteam să-i zic ceva sau să nu-i zic, tot m-am temut că dacă-i voi zice ceva poate va zbiera la mine. Nu te teme, am hotărât să mergi în lume mi-a spus, pentru familia ta şi-atâtea suflete care doresc mântuirea. Du-te spune la toţi aceea cu care vei avea ocazia să vorbeşti ce-ai văzut şi ce-ai auzit dar mai mult ca atât să le spui la toţi căci în curând harul se va lua şi lumea se va sfârşi. Du-te nu te teme. Duhul Meu este mereu cu tine. Atunci, deodată am simţit că a venit peste mine un aer răcoritor şi imediat m-am văzut în corpul acesta.

Şi am plecat din faţa Lui Dumnezeu şi imediat am văzut că drumul acela alb se face sul în urma mea până la poartă, până la ieşire. Şi-am întrebat îngerii: de ce acest drum se înfăşoară, se face sul? Pentru că acest drum se desfăşoară numai pentru musafirii Raiului, cei ce n-au crezut şi nu cred, şi-am ieşit pe poartă şi deodată m-am văzut cât munte înalt şi-am văzut că vin două biserici: cea din comuna soţiei, Marca îi zice la comuna soţiei judeţul Sălaj şi cea din comuna Ipu judeţul Sălaj - acolo unde ungurii au omorât 70 de familii de români într-o noapte pe care eu nu i-am putut suferi. I-am urât tare de tot şi m-am dus la ei acolo şi le-am spus: v-am urât dar acum vă iubesc. Şi ştiu că trebuie să iubesc pe toţi oamenii indiferent cât ar fi ei de păcătoşi, fără deosebire de religie sau de naţionalitate. Pe toţi trebuie să-i iubim la fel, ca credincioşi n-avem voie să facem deosebire. Eu atunci am făcut şi am şi zis către toţi: daca-ş putea pe toţi ungurii din ţară şi pe toţi pocăiţii v-aş împuşca; daca-ş avea putere ca comunist, dar n-am dat o palmă nimănui în viaţa mea. Totuşi aveam această răutate în inima, dar care atunci a dispărut fiind iertat de Dumnezeu pentru acest fapt. Şi-acum veneau cântând spre mine cele două biserici: cea românească şi cea ungurească. Cântau: cântarea cu bucurie vor secera aceia cei ce cu lacrimi depun sămânţa lor. Numai dacă de la Domnul e sămânţa spune poetul. Eu n-am ştiut cântarea asta dar îngerul din dreapta mi-a zis: fraţii tăi te-ntâmpină. Cu aceea va trebui să te bucuri din cuvântul Lui Dumnezeu şi cu aceea va trebui să-L lauzi pe Dumnezeu. Mi-a zis îngerul din dreapta. Acum îngerii de lângă mine şi ei au zis tocmai ce-a zis mama: şi de-acuma ai grijă să nu cazi. La revedere. Au intrat în Rai. Şi-acum, îngerii au intrat în rai eu m-am trezit în morgă, m-am trezit acolo. Sigur că a venit soţia din oraş. Ea s-a dus să facă cumpărături, să pregătească pentru înmormântare şi-a venit înapoi. Şi când a venit acolo la uşa de la morgă, văzându-mă viu, m-a întrebat: tu eşti Gavrilă? Am zis da."

http://angelinspir.ro/
avatar
luminos1
Moderator
Moderator

Numarul mesajelor : 137
Puncte : 186
Reputatie : 3
Data de inscriere : 27/05/2009

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Ingerii sunt cu noi!

Mesaj Scris de luminos1 la data de Lun Dec 14, 2009 7:53 pm

Stiti Ca Ingerii Sunt Aproape Atunci Cand…

Simtiti Prezenta Ingerilor. Probabil ca ati simtit o adiere calda pe fata, umeri, maini sau brate. Puteti sa le simti imbratisarea sau atingerea unei aripi pe piele. Presiunea aerului se schimba cand ingerii sunt in camera. Exista o densificare palpabila, ca si cum un nor delicios s-ar fi coborat sa va inconjoare in caldura. Si temperatura aerului se schimba sau simtiti o aroma placuta pe care nu o puteti identifica prea bine. Atunci cand ingerii va imbratiseaza, simti cum o caldura profunda va curge in piept si cum inima se extinde de iubire nepamanteasca.

Vedeti Prezenta Ingerilor. „Cartile de vizita” ale ingerilor sunt vizibile. O scanteie de lumina alba pe care o prindeti cu coltul ochiului este un semn ca un inger e aproape. O pana care apare in mod misterios de nicaieri. Si frumosii ingeri pe care-i vedeti intr-o camera intunecata sau care stau langa un prieten drag sau profesor, confirma ca regatul angelic va viziteaza.

Auziti Prezenta Ingerilor. O soapta iubitoare pe care o auziti in ureche, care va indeamna sa va imbunatatiti viata. Sau un strigat inconfundabil care va avertizeaza „Ai grija!” O voce din mintea voastra care va incurajeaza sa atingeti stelele si muzica dulce care vine de nicaieri. Acestea sunt sunetele pe care le fac ingerii.

Stiti de Prezenta Ingerilor. Cand primiti subit o idee care va transforma radical viata, un inger tocmai a transmis un mesaj de la Dumnezeu si l-a cuibarit cu grija in inima voastra. Cand aveti o cunoastere inconfundabila ca ingerii sunt aproape de voi, aveti incredere ca asa si este.

Experimentati Prezenta Ingerilor. Atunci cand ei anunta miraculos o tragedie care se apropie sau cand o usa vi se deschide „ca o coincidenta”, exact in momentul potrivit, stiti ca ingerii va ajuta din fundal. Cand va plimbati prin natura si va simtiti liberi si plini de bucurie, puteti fi siguri ca ingerii se plimba alaturi de voi.
avatar
luminos1
Moderator
Moderator

Numarul mesajelor : 137
Puncte : 186
Reputatie : 3
Data de inscriere : 27/05/2009

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Ingerii sunt cu noi!

Mesaj Scris de vali la data de Lun Dec 14, 2009 9:34 pm

as mai adauga , ca la fiecare initiere primim un anumit numar de ingeri , depinde de noi sa ii pastram in preajma noastra .

_________________
O zi in lumina!
--------------------------
Sa nu ma tem. Frica ucide mintea. Frica este moartea marunta, purtatoarea desfiintarii totale. Voi infrunta frica. O voi lasa sa treaca peste mine, prin mine. Si, dupa ce va fi trecut, imi voi intoarce ochiul interior si voi privi in urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Voi ramine doar eu
avatar
vali
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 1310
Puncte : 1559
Reputatie : 22
Data de inscriere : 26/05/2009
Varsta : 45
Localizare : acolo unde prostia si rautatea nu ajung

Vezi profilul utilizatorului http://ioyahyia.wordpress.com/

Sus In jos

Re: Ingerii sunt cu noi!

Mesaj Scris de Atena la data de Joi Dec 31, 2009 4:36 pm

Ingerul pazitor este parte a fiintei noastre. Fiecare are o Mama Divina personala si un Tata si multe alte parti ale fiintei. Ei sunt cei care ne ghideaza din interior, dar este adevarat ca de cele mai multe ori suntem surzi si orbi.
avatar
Atena
Bigeiner
Bigeiner

Numarul mesajelor : 26
Puncte : 23
Reputatie : -3
Data de inscriere : 31/12/2009
Varsta : 37

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Ingerii sunt cu noi!

Mesaj Scris de vali la data de Sam Ian 02, 2010 4:21 pm

mda adevarul este crud si doare. daca am asculta de ingeri si de ghizi totul ar fi superb si am evolua foarte rapid.

_________________
O zi in lumina!
--------------------------
Sa nu ma tem. Frica ucide mintea. Frica este moartea marunta, purtatoarea desfiintarii totale. Voi infrunta frica. O voi lasa sa treaca peste mine, prin mine. Si, dupa ce va fi trecut, imi voi intoarce ochiul interior si voi privi in urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Voi ramine doar eu
avatar
vali
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 1310
Puncte : 1559
Reputatie : 22
Data de inscriere : 26/05/2009
Varsta : 45
Localizare : acolo unde prostia si rautatea nu ajung

Vezi profilul utilizatorului http://ioyahyia.wordpress.com/

Sus In jos

Re: Ingerii sunt cu noi!

Mesaj Scris de Ambra la data de Sam Feb 13, 2010 6:25 pm

Cunosc demult relatarea.Sunt videoclipuri pe you tube dar,ma bucur sa o pot... citi. drunken
Nu stiu ce sa cred despre "lumea de dincolo".Aceste relatari pe alocuri,intra in contradictie cu biblia unde,se afirma ca "dupa moarte,nu mai exista nimic,decit intuneric".
E adevarat ca afirmatia se poate referi la trupul material dar,omul nu este doar trup material...
scratch E ceva, ce nu se leaga...
Sa nu-mi spuneti ca biblia este...ca stiu ce se spune dar,nu sunt de acord;biblia a fost amputata nu,modificata.Ar fi nevoie de prea multa inteligenta si nu numai... Cool ceea ce oamenilor le lipseste cu desavirsire.
avatar
Ambra
Intermediate
Intermediate

Numarul mesajelor : 268
Puncte : 324
Reputatie : 4
Data de inscriere : 01/09/2009
Localizare : Akasha

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Ingerii sunt cu noi!

Mesaj Scris de vali la data de Mier Mar 10, 2010 11:41 pm

am primit acest mail si am dorit sa va instiintez si pe voi.


Dragii mei, stiti ca in multe carti si mesaje se spune ca inclinatia axei Pamantului se modifica. Iata o dovada stiintifica. Doamne ajuta! As sugera sa nu mai faceti programe bazate pe frica, despre un posibil cutremur in Romania. As fi bucuroasa daca toata lumea ar intelege ca noi, prin constiinta colectiva, putem influenta viata noastra si a tarii/planetei. In loc sa ne rugam "sa nu..." (intrucat Universul nu cunoaste cuvantul NU, deci ia totul, drept afirmatie) ar fi minunat daca ne-am concentra sa trimitem iubire si Lumina asupra Romaniei si asupra planetei, in general. ACUM este momentul sa punem in practica ceea ce tot citim de atata timp incoace si sa actionam in mod INTELIGENT si IUBITOR, renuntand la frica. Nu e usor, DAR SE POATE!!! Va rog mult sa va ganditi ca NOI facem programul, pe care tot NOI il suportam.
http://www.ziare.com/actual/dezvaluiri/03-02-2010/cutremurul-din-chile-a-scurtat-durata-zilei-si-a-modificat-axa-pamantului-999353

Mesaj de la Arhanghelul Uriel 1 martie 2010 (ii multumim Alexandrei)

Cum creste gradina voastra

Oricine se ocupa de gradinarit stie ca pentru a crea o gradina este nevoie de munca multa si rabdare. Gradinile pe care le admiram au trecut prin multe sezoane de plantare, insamantare, ingrijire si plivit. Tot acest proces presupune adaugarea, inlaturarea si separarea plantelor, astfel incat ele sa se afle la locul potrtivit, sa nu se incomodeze una pe cealalta sau sa nu creasca fara control. Aceste interventii se fac la inceputul sau la sfarsitul ciclului de crestere, dupa care trebuie sa asteptam pentru a vedea ce aduce urmatorul sezon. Nu conteaza cat de repede ne dorim sa vedem rezultatele, ci trebuie sa asteptam pana cand plantele se fixeaza singure si ne arata cum vor creste in mediul lor.
Imi place gradinaritul si am creat o gradina frumoasa de flori la una dintre casele mele, o gradina care mi-a demonstrat constant unde am plantat gresit plantele sau unde am subestimat dezvoltarea lor. Nu aveam de unde sa aflu asta decat punand semintele si asteptand sa vad ce se intampla. Apoi, cand gradina a inceput sa creasca, am putut vedea unde aveam de facut ajustari, astfel incat toate plantele sa beneficieze de lumina sau de umbra de care aveau nevoie, toate sa aiba conditii corespunzatoare de crestere si, in acelasi timp, sa nu puna stapanire pe intreaga gradina.
Plantele pe care le-am ales sau care mi-au fost daruite mi-au reamintit si ceea ce aveam de facut in propria viata. Intr-un an am plantat niste tuberculi de iris pe care mi i-a daruit cineva din familie. In doua sezoane, acei irisi ocupasera aproape toata gradina, sufocand multe dintre celelalte plante. In tot acest timp, eu ma confruntam cu probleme legate de trasarea unor hotare legate de familia mea - un mesaj pe care l-am primit clar in timpul orelor indelungate in care am sapat, am separat si am dat duzine de tuberculi de iris. Gradina mea imi punea cu generozitate la dispozitie informatia de care aveam nevoie pentru a face schimbarile necesare in viata mea.
Fiecare gradinar stie ca, dupa cateva cicluri de crestere, plantele cresc excesiv, nesanatos si sunt predispuse la imbolnavire. Asa ca le sapam, le separam, le plantam din nou si renuntam la ceea ce nu mai este necesar. Aceasta este o ocazie de a ne reordona gradina, de a misca lucrurile si de a ne asigura ca toate se gasesc la locul potrivit. Unele plante nu se simt bine in zone in care altele se dezvolta si ne vor arata asta atunci cand au nevoie sa fie mutate. Asemenea unei gradini, noi trebuie sa ne dorim sa facem asta in vietile noastre: sa eliberam ceea ce nu mai este necesar, sa fim deschisi la mesajele pe care le primim in legatura cu schimbarile pe care este nevoie sa le facem si sa actionam in consecinta. Daca nu, vietile noastre sunt in dezechilibru si trebuie sa ne oprim, sa smulgem buruienile, sa miscam lucrurile pana cand atingem simetria si frumusetea pe care le dorim. Atunci vom putea admira ceea ce am creat pana la venirea urmatorului ciclu de reordonare.

Energiile lunii martie
Februarie a trecut cu siguranta foarte repede; parca nici nu a inceput bine ca s-a si sfarsit. Acum am intrat in luna martie si nu suntem prea siguri de ceea ce urmeaza sa se intample. Pe scena lumii, evenimentele par sa indice posibile consecinte grave. Asta se intampla, atunci cand intunericul isi pierde sprijinul: apare din ce in ce mai intunecat, pentru ca este din ce in ce mai putina lumina in jurul sau. In aceasta luna trebuie sa ne amintim ca putem schimba energia oricarei situatii, atunci cand refuzam sa ne permitem sa patrundem pe teritoriul fricii, sau cand refuzam sa credem ca suntem lipsiti de ajutor in fata energiilor care au dominat atata vreme, dar al caror timp a luat sfarsit.
De la sfarsitul anului 2009, planeta Marte a fost retrograda, ceea ce ne-a incetinit mult activitatea atunci cand am incercat sa avansam, existand tot timpul obstacole in calea noastra. Incepand cu data de 10, planeta isi reia miscarea directa, ceea ce ii permite energiei blocate sa avanseze, reenergetizandu- ne pentru a putea trece la actiune, trezindu-ne motivatia si pregatindu-ne pentru echinoctiu, inceputul primaverii. Aceasta va fi deoasebit de puternica, deoarece se combina cu anumite energii noi, care deschid un nou portal. Actiunea pe care nu am putut sa o intreprindem luna trecuta incepe sa se deschida.
Cele mai provocatoare aspecte ale lunii martie vor avea de-a face cu indecizia, pentru ca vor exista multe probleme care vor concura pentru atentia noastra, majoritatea avand de-a face cu ceilalti. Aceste aspecte au inceput in ultima saptamana a lunii februarie si vor continua pana in iunie. Multi vor lua hotarari legate de calea pe care o vor urma in conditiile in care optiunile nu vor fi intotdeauna foarte clare. Aceasta este o luna a curajului si a focalizarii foarte precise, de laser, asupra caii noastre. Vom fi mai presati sa definim ceea ce ne dorim „cu adevarat”.
Deoarece tot mai multa energie se deschide, aceasta aduce cu sine un nou potential, care pare a fi de neatins. Atunci cand credem ca ne punem la indoiala capacitatea de a face fata provocarii, in realitate avem de-a face cu teama noastra de a ne indeparta prea mult de zona de confort si de a nu „face greseli”. Atat timp cat ne temem sa intram in actiune, daca nu suntem siguri de calea pe care s-o urmam, sau daca ii mai asteptam si pe altii, vom amana minunatele ocazii pe care le are luna martie pentru noi si vom continua sa ne simtim blocati si fara directie. Primele doua saptamani sunt excelente pentru planificare, stabilirea intentiei si pregatirea pentru echinoctiu, care constituie inceputul noului an astrologic si aduce promisiunea primaverii si a unor noi inceputuri. Sa aveti o luna minunata !

Mesajul lui Uriel

Traiti-va potentialul!
Potentialul reprezinta o energie neexprimata, aflata in asteptarea intentiei, a gandului si a credintei, pentru a da nastere unei forme. Fiecare dintre voi are potential sub forma multor niveluri diferite de energie ce asteapta conectarea si exprimarea. In cadrul fiecaruia dintre aceste niveluri puteti crea o realitate diferita, oricare dintre ele fiindu-va disponibila atunci cand va gasiti alinierea corespunzatoare si aveti intentia care se potriveste cu vibratiile respective. Intreaga energie raspunde Legii Universului, asa ca, atunci cand manifestarea nu are loc, inseamna ca exista un aspect al procesului care nu este in aliniere.
Va indepliniti intotdeauna potentialul care va este disponibil in fiecare clipa. S-ar putea sa va doriti mai mult decat traiti in prezent pentru ca stiti ca acest lucru este posibil, dar nu va aflati inca la vibratia necesara pentru stabilirea conexiunii. Sau vedeti potentialul in ceilalti si incercati sa il manifestati pentru ei, si nu pentru voi. E adevarat ca este un dar sa poti sa le oferi altora o imagine a realitatilor care le sunt posibile, insa acest potential se poate manifesta numai si numai prin eforturile lor. Cel mai mare dar pe care il puteti face lumii este sa va traiti propriul potential. Cum creati o realitate care sa va exprime potentialul de la un moment la altul? Incepeti prin intelegerea ca transformarea reprezinta miscarea de la un nivel de potential la altul. Planificarea acestei miscari este divina si se petrece dincolo de nivelul mintii. Ea reprezinta comunicarea pe care sufletul vostru o are cu el insusi, este cea care impune ca raspuns transformarea voastra. Puteti interpreta aceasta miscare prin intermediul ego-ului si sa raspundeti cu frica sau sa o interpretati prin centrul vostru divin si sa stiti ca va pregatiti pentru un nou potential si ca modelul unei noi realitati se creeaza in interiorul vostru.
Nevoia de a intelege aceste miscari cu mintea voastra constienta va reflecta frica de necunoscut si credinta ca Universul va face lucruri pentru care nu sunteti pregatiti. Pe masura ce evoluati spre incredere, puteti exersa crearea unei realitati in desfasurare care trece de la o transformare la alta, fiecare dintre realitati exprimand un nou nivel al potentialului. Puteti face asta fara teama, pentru ca acest proces va reflecta cresterea si intelegerea, iar potentialul reprezinta ceva ce ati creat deja ca o posibilitate pentru voi. Cand aveti intentia de a trai la nivelul potentialului va exprimati cele mai inalte energii posibile pe care le puteti accesa in momentul respectiv. Si, astfel, daruiti Pamantului si omenirii cea mai inalta prezenta a voastra.

Echilibrarea energiilor
Unul dintre lucrurile pe care le putem preda copiilor Indigo si Cristal (si pe care il putem practica noi insine) este modul de echilibrare a energiilor. Atunci cand sunt in dezechilibru, energiile sunt resimtite ca fiind imprastiate, inspaimantatoare si naucitoare. Ele ne pot face sa ne simtim fara control, sa simtim ca avem prea multe alegeri care ne preseaza si ca trebuie sa luam hotarari prea repede si fara suficiente informatii. Putem fie sa permitem acestor energii sa ne ia pe sus, fie sa luam o pauza, sa gasim echilibrul si apoi sa luam decizii care sa reflecte modul in care dorim sa folosim aceste energii.
Aceste energii au surse diferite, inclusiv acelea de care suntem constienti, cum ar fi alti oameni si situatii. Dar ele exista si in asteptari (asteptarile noastre sau cele pe care credem ca le au ceilalti in legatura cu noi) si in credinte. Echilibrarea lor nu are atat de mult de-a face cu eliberarea, cat cu decizia de a alege ce energii ne permitem sa pastram sau sa exprimam si ce energii eliberam. Chiar daca noi credem ca trebuie sa echilibram toate energiile care ne ies in cale, ceea ce avem de facut in realitatate este sa discernem care sunt benefice pentru noi, lasandu-le pe toate celelalte sa treaca.
Ia ceva timp si efort sa il inveti pe un empatic (asa cum sunt multi copii cu energii inalte) sa fie selectiv in ceea ce priveste energia la care raspunde. Dar asta este ceea ce trebuie sa facem daca vrem sa-i dam uneltele de care are nevoie pentru a invata cum sa-si gaseasca propriul centru, in haosul creat de multitudinea de tipuri de energie pe care le simte. Cel mai bun mod in care se poate face asta este sa punem intrebarea simpla: „Este a mea sau a altcuiva?”. Raspunsul va fi intotdeauna adevarat. Daca nu este energia lui, si de obicei nu este, este nevoie sa fie tratata corespunzator. Orice energie care apare brusc, este prea intensa sau dramatica si ne da o senzatie de disconfort, este o energie straina, care isi cauta echilibrul. Ar trebui trimisa inapoi la proprietar sau eliberata in Univers.
Chiar si copiii mici pot fi invatati sa faca asta, ceea ce ii va ajuta sa evite sentimentul ca sunt raspunzatori de toate energiile din jurul lor. Atunci vor fi mai calmi, mai centrati si mai putin nelinistiti, avand cunoasterea faptului ca detin controlul asupra energiilor care candva le invadau spatiul, cerandu-le timp si atentie. Aceasta unealta simpla ii va ajuta sa ramana centrati atunci cand sunt in preajma celorlalti si le va da puterea sa-si gestioneze energiile in moduri care sa serveasca binelui lor superior. Aceasta este o unealta pe care o poate folosi oricine, in orice situatie, pentru a ramane centrat si echilibrat. Cu cat este folosita mai mult, cu atat devine mai automata utilizarea ei, pana cand procesul de a te indeparta de energia straina si de a ramane in propriul centru devine un raspuns automat la orice energie care distruge pacea si bucuria.

_________________
O zi in lumina!
--------------------------
Sa nu ma tem. Frica ucide mintea. Frica este moartea marunta, purtatoarea desfiintarii totale. Voi infrunta frica. O voi lasa sa treaca peste mine, prin mine. Si, dupa ce va fi trecut, imi voi intoarce ochiul interior si voi privi in urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Voi ramine doar eu
avatar
vali
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 1310
Puncte : 1559
Reputatie : 22
Data de inscriere : 26/05/2009
Varsta : 45
Localizare : acolo unde prostia si rautatea nu ajung

Vezi profilul utilizatorului http://ioyahyia.wordpress.com/

Sus In jos

Re: Ingerii sunt cu noi!

Mesaj Scris de vali la data de Sam Apr 17, 2010 5:35 am